Principiul curățării cu laser

Acesta include în principal următoarele aspecte:

Efect de absorbție: Energia laserului poate fi absorbită de contaminanții de pe suprafața țintei, determinând încălzirea punctului de absorbție a contaminanților, provocând expansiune termică și topire. Această dilatare termică creează presiune termică, determinând o scădere momentană a aderenței contaminanților la substrat, determinând separarea contaminanților de substrat.

Efectul de plasmă: atunci când densitatea de putere a fasciculului laser este mai mare decât pragul materialului, se generează plasmă. Plasma este un câmp electromagnetic de înaltă energie compus din ioni încărcați pozitiv și electroni liberi, care pot îndepărta legăturile chimice dintre poluanți și substraturi sau pot disocia structura moleculară, curățând astfel poluanții de pe suprafața obiectului țintă.

Efect de evaporare: Când fasciculul laser iradiază suprafața unui poluant. Energia luminoasă este absorbită de poluant și încălzește poluantul la o temperatură ridicată, determinând temperatura acestuia să crească peste temperatura de evaporare, determinând evaporarea poluantului. Efectul de evaporare poate elimina complet contaminanții fără a deteriora substratul. Reacție fotochimică: Laserul reacționează cu substanțele chimice de pe suprafața obiectului țintă. Modificând astfel proprietățile chimice și obținând un efect de curățare.

Efect de sablare: În timpul curățării cu laser, datorită densității instantanee de energie ridicată. Contaminanții vor suferi un efect de sablare din cauza expansiunii termice. Acest efect de sablare face ca contaminanții să se spargă rapid și să cadă de pe suprafață într-o perioadă scurtă de timp.